SCURT ISTORIC

Satul Moreni se află pe soseaua ce duce de la Roman la Valeni, inconjurat de Codrii Morenilor si de padurea Corhana.Prin mijlocul satului curge paraul Moreanca, numit si Valea Mare, afluent pe dreapta raului Moldova. Din istoricul bisericii intocmit de preotul Nastase in anul 1967 rezulta ca aceasta biserica a fost ctitorita in anul 1866 de catre Ecaterina Valeanu-Starcea. Tot el mentioneaza ca dupa traditie, aici ar fi existat un schit, ridicat in codrii Morenilor si ca biserica acestui schit ar fi fost adusa si refacuta pe locul unde se afla ea astazi. Despre schit se spune ca ar fi ars, ramanand numai icoana Maicii Domnului. Intr-o publicatie bisericeasca din sec al XIX lea se mentiona ca biserica de lemn din satul Moreni are hramul Cuvioasa Parascheva si ca potrivit parohienilor cei mai inaintati in varsta s-a facut in anul 1780 de catre arhimandrit Calistrat si ca in anul 1851 s-a reparat radical de d-ul proprietar Ion Starcea.Din memoriu privind starea bisericii parohiale Moreni, intocmit de preotul din anul 1895 se spune "ca biserica este din lemn de stejar tabanuita cu scanduri de brad vopsite, acoperita cu tinichea si vopsit".Biserica este prevazuta cu doua turle, una cu rol decorativ pe altar si cealalta servind drept clopotnita, pe pronaos.Trei cruci metalice au fost amplasate pe turnuletul decorativ de la altar, in varful clopotnitei si deasupra pridvorului.Lumina patrunde in interior prin ferestre mari amplasate la pronaos, absidele laterale si altar. Cele trei incaperi ale locasului au fost captusite in interior cu scandura.De o parte si de cealalta a peretilor naosului se afla amplasate strane cu spatare inalte. Dintre acestea se detaseaza strana arhiereasca, atat prin forma cat mai ales prin bogatia ornamentelor sculptate. Iconostasul este o splendida realizare sculpturala in lemn de tei. Usile imparatesti, bogat impodobite cu sculptura, reprezentand frunze si arbori orientali, au pe mijloc doua icoane ovalein care este pictata scena Buneivestiri. In partea superioara a usilor se afla soarele cu raze, avand pictat in mijloc ochiul divin inscris in triunghiul trinitatii. Altarul are o mica bolta semicilindrica ce se racordeaza la bolta mare in dreptul coronamentului, si la tavanul absidei. Pe pereti se afla icoane mai vechi si mai noi, asezate pe doua registre. Satenii au pus la loc de cinste in biserica lor, tabloul eroilor din comuna Valeni, morti pentru tara in razboiul de neatarnare. Aceasta biserica,gazduieste carti avand valoare de patrimoniu cultural national.

luni, 3 august 2009

POSTUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI


Biserica Ortodoxă închină prima jumătate a lunii august cinstirii în mod deosebit a Preasfintei Fecioare Maria. În cele două săptămâni (1-14 august) premergătoare praznicului Adormirii Maicii Domnului (15 august), credincioşii postesc şi acordă o mai mare atenţie rugăciunilor închinate „Maicii Vieţii“, în special Acatistului şi Paraclisului Maicii Domnului. Postul „Sântămăriei“, cum mai este denumit în tradiţia populară, este considerat a fi mai uşor decât Postul Mare, dar mai aspru decât cel al Naşterii Domnului şi cel al Sfinţilor Apostoli. Totuşi, pe lângă râvna necesară postirii, cei care postesc nu trebuie să uite îndemnul Sfinţilor Părinţi, care spun că postul trupesc trebuie însoţit şi de o cercetare şi disciplinare a sufletului nostru.
„Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.“
Aceasta este cea mai cunoscută rugăciune adresată Maicii Domnului, cântată la mai toate slujbele din biseri-că, şi nelipsită din canonul zilnic de rugăciune al credincioşilor. Spre bucuria tuturor, clerici şi mireni vor repeta cuvintele acestui imn de slavă cu şi mai multă râvnă în zilele Postului Adormirii Maicii Domnului (1-14 august), care ne-a fost rânduit spre aducerea aminte a virtuţiilor alese ale Sfintei Fecioare, „rugătoare caldă pentru toţi creştinii“.

„Al doilea Paşti“

Perioada premergătoare praznicului Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioară Maria, din ziua de 15 august, durează două săptămâni. Postul Adormirii Maicii Domnului sau, popular, Postul Sântămăriei, este considerat de ortodocşii greci un „al doilea Paşti“, fiind mai uşor decât Postul Mare, dar mai aspru decât cel al Naşterii Domnului şi cel al Sfinţilor Apostoli.
Tradiţia Bisericii, mai exact sinaxarul de la slujba Utreniei din ziua praznicului, spune că, înainte de a trece la cele veşnice, Maica Domnului a petrecut câteva zile în post şi rugăciune: „S-a suit degrabă în Muntele Măslinilor ca să se roage, căci avea obicei de se suia adesea acolo ca să se roage. Şi s-a întâmplat atunci un lucru minunat. Când s-a suit acolo Născătoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au plecat pomii ce erau pe munte, şi au dat cinstea şi închinăciunea ce se cădea către Stăpână, ca şi cum ar fi fost nişte slugi însufleţite“.
Despre Adormirea Maicii Domnului, adică moartea şi înălţarea cu trupul la cer a Fecioarei Maria, nu găsim referinţe în Sfintele Evanghelii, ci numai în Tradiţia Bisericii.
Astfel, din scrierile a patru părinţi orientali (patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfântul Ioan Damaschin) aflăm că Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de plecarea ei din această viaţă. Deşi erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia, Apostolii au fost şi ei prezenţi la eveniment. După Învierea lui Hristos, Înălţarea Sa la ceruri şi Pogorârea Duhului Sfânt, Adormirea Maicii Domnului încheie lucrarea mântuirii, săvârşită de Domnul nostru Iisus Hristos.

Niciun comentariu:


PARINTELE ARSENIE BOCA-PICTURA BISERICII DRAGANESCU
Vezi mai multe video Diverse

MARTURII DESPRE PARINTELE ARSENIE BOCA