SCURT ISTORIC

Satul Moreni se află pe soseaua ce duce de la Roman la Valeni, inconjurat de Codrii Morenilor si de padurea Corhana.Prin mijlocul satului curge paraul Moreanca, numit si Valea Mare, afluent pe dreapta raului Moldova. Din istoricul bisericii intocmit de preotul Nastase in anul 1967 rezulta ca aceasta biserica a fost ctitorita in anul 1866 de catre Ecaterina Valeanu-Starcea. Tot el mentioneaza ca dupa traditie, aici ar fi existat un schit, ridicat in codrii Morenilor si ca biserica acestui schit ar fi fost adusa si refacuta pe locul unde se afla ea astazi. Despre schit se spune ca ar fi ars, ramanand numai icoana Maicii Domnului. Intr-o publicatie bisericeasca din sec al XIX lea se mentiona ca biserica de lemn din satul Moreni are hramul Cuvioasa Parascheva si ca potrivit parohienilor cei mai inaintati in varsta s-a facut in anul 1780 de catre arhimandrit Calistrat si ca in anul 1851 s-a reparat radical de d-ul proprietar Ion Starcea.Din memoriu privind starea bisericii parohiale Moreni, intocmit de preotul din anul 1895 se spune "ca biserica este din lemn de stejar tabanuita cu scanduri de brad vopsite, acoperita cu tinichea si vopsit".Biserica este prevazuta cu doua turle, una cu rol decorativ pe altar si cealalta servind drept clopotnita, pe pronaos.Trei cruci metalice au fost amplasate pe turnuletul decorativ de la altar, in varful clopotnitei si deasupra pridvorului.Lumina patrunde in interior prin ferestre mari amplasate la pronaos, absidele laterale si altar. Cele trei incaperi ale locasului au fost captusite in interior cu scandura.De o parte si de cealalta a peretilor naosului se afla amplasate strane cu spatare inalte. Dintre acestea se detaseaza strana arhiereasca, atat prin forma cat mai ales prin bogatia ornamentelor sculptate. Iconostasul este o splendida realizare sculpturala in lemn de tei. Usile imparatesti, bogat impodobite cu sculptura, reprezentand frunze si arbori orientali, au pe mijloc doua icoane ovalein care este pictata scena Buneivestiri. In partea superioara a usilor se afla soarele cu raze, avand pictat in mijloc ochiul divin inscris in triunghiul trinitatii. Altarul are o mica bolta semicilindrica ce se racordeaza la bolta mare in dreptul coronamentului, si la tavanul absidei. Pe pereti se afla icoane mai vechi si mai noi, asezate pe doua registre. Satenii au pus la loc de cinste in biserica lor, tabloul eroilor din comuna Valeni, morti pentru tara in razboiul de neatarnare. Aceasta biserica,gazduieste carti avand valoare de patrimoniu cultural national.

luni, 17 mai 2010

RUSALIILE



Rusaliile, adică Pogorârea (Coborârea) Duhului Sfânt reprezintă unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului. Sărbătoarea este prăznuită de creştini duminica - la 50 de zile după Paşti / având deci data schimbătoare - şi marchează Coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Isus Cristos (eveniment care a avut loc în ziua Rusaliilor Evreilor – care pe atunci era o sărbătoare agricolă de bucurie, în care se oferea pârgă din roadele pământului). Cincizecimea este o denumire de sorginte Greacă, care arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paşti. Sărbătoarea de Rusalii este a încheierii lăuntrice a noului legământ al harului şi iubirii, prin Coborârea Sfântului Duh, reprezentând şi consacrarea solemnă a bisericii întemeiate de Isus Cristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai bisericii în ansamblu, ci şi fiecărui creştin în parte, cu darurile sale. Apostolul Pavel acorda importanţă acestei sărbători (pentru comunităţile creştine care aveau vii înaintea ochilor roadele şi mărturiile acelei zile de întemeiere a Bisericii, împreună cu minunile Duhului Sfânt, sărbătorirea anuală a coborârii Duhului Sfânt era de la sine înţeles). Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă cunoscută învăţătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau ştiuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind Evrei simpli, în nici un caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul). Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceştia au devenit “preaînţelepţi”, fiind umpluţi “de lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti”; abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând - de la oameni simpli la împăraţi - pe mulţi la credinţă. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii / Coborârii Duhului Sfânt când - în urma predicii apostolului Petru - “ca la 3000 de suflete” au crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creştină. Rusaliile au devenit, pe lângă Paşti, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. În Ajunul Rusaliilor se ţin Moşii de Vară sau de Rusalii - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor dar şi prilej de veselie; se crede că sufletele morţilor / moşilor, după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Legat de Rusalii este şi faimosul joc al Căluşarilor (executat de cete de flăcăi), dans ritual originar din săritul peste foc pentru a scăpa de iele – zâne rele. Membrii Bisericii sunt credincioşii împreună cu ierarhia; credincioşii nu sunt elemente pasive în Biserică, ci împreună lucrători cu preoţii pentru mântuirea lor dar după măsura darului primit de ei, silindu-se să cunoască şi să aprofundeze adevărurile de credinţă, să se purifice de patimi, dăruindu-se lui Dumnezeu ca făpturi noi în Cristos. Pogorârea / Coborârea Duhului Sfânt este sărbătoarea întemeierii Bisericii. În România, prin decizia Parlamentului în 2008, oficial sunt 2 zile libere de Rusalii: duminica Rusaliilor şi luni – a doua zi de Rusalii.
Aceasta zi o sarbatorim si cinstim in data de 23 mai.

PARINTELE ARSENIE BOCA-PICTURA BISERICII DRAGANESCU
Vezi mai multe video Diverse

MARTURII DESPRE PARINTELE ARSENIE BOCA