DE BOBOTEAZA , FIREA APELOR SE SCHIMBA

De Boboteaza, firea apelor se schimba

Prin botezul in Iordan, Hristos a sfintit firea apelor de pretutindeni, lucru marturisit si in rugaciunile citite la Boboteaza: "Astazi firea apelor se sfinteste...". Astfel, se pune in lumina caracterul cosmic pe care l-a avut Botezul Domnului. Prin formula "astazi firea apelor se schimba", trebuie sa intelegem revenirea Duhului Sfant in sanul Creatiei. Prin caderea in pacat, omul Il pierduse pe Sfantul Duh, asa cum ne-a marturisit Sfantul Chiril al Alexandriei, si ramasese inchis in cadrul limitat al lumii create. Botezul Mantuitorului reprezinta momentul redeschiderii izvoarelor harului, care fusesera zavorate pentru om si pentru intreaga creatie. Deci, prin formula mentionata mai sus, nu trebuie sa intelegem ca harul lui Dumnezeu se pogoara in timpul slujbei de sfintire a apei peste toata apa care exista in diverse locuri, ci doar peste apa pregatita din timp pentru acest lucru.

Randuiala slujbei Agheasmei mari este atribuita Sfantului Sofronie, patriarh al Ierusalimului (+ 638). Rugaciunea de sfintire adresata Sfintei Treimi ne descopera ca apa sfintita este "izvor de nestricaciune, dar de sfintenie, dezlegare de pacate, vindecare de boli, diavolilor pieire, indepartarea puterilor potrivnice, plina de putere ingereasca".

Apele primordiale

Apa apare ca un element primar in crearea lumii. In Facere, organizarea cosmosului incepe prin separarea apelor (Fac. 1, 6-8), care da nastere cerului. Uscatul se naste si el prin sepa­rarea apelor care "s-au adunat la un loc" formand marea (9-10). Psalmul 23 marturiseste in acest sens: "Al Domnului este pamantul si plinirea lui; lumea si toti cei ce locuiesc in ea. Acesta pe mari l-a intemeiat pe el si pe rauri l-a asezat pe el". Sfantul Petru a dezvoltat aceasta imagine, asociind-o Cuvantului lui Dumnezeu: "Caci ei in chip voit uita aceasta, ca cerurile erau de demult si ca pamantul s-a inchegat, la cuvantul Domnului, din apa si prin apa" (II Petru 3, 5).

Apele cerului

In prima istorisire a creatiei se insista asupra distinctiei intre apele "de sub cer" si cele "de deasupra tariei". Sa nu uitam ca apa ploii este un element purificator impor­tant in traditia iudaica, in toate sinagogile se afla un sistem de canali­zare care aduna apa intr-un bazin, servind diverselor ritualuri de puri­ficare. Bazinul, sapat si modelat chiar in pamant, are o inaltime de 1,20 metri, continand in jur de 750 de litri de apa. Asadar apa "naturala" sau "vie", asa cum este numita in textele talmudice, provine din apa de ploaie.

Marea Rosie

Trecerea prin Marea Rosie a evreior este inteleasa de Sfintii Parinti ca fiind o tre­cere prin moarte. Dumnezeu trece poporul ales prin aceasta apa pentru a-i taia orice legatura cu existenta lui trecuta.

Apa vie a Duhului Sfant

In Noul Testament, evanghelistul Ioan insista pe asocierea apa - Duh Sfant in metafora apei vii, mai ales in istorisirea intalnirii lui Hristos cu femeia samarineanca la putul lui Iacob, unde Hristos vesteste "darul lui Dumnezeu", "apa vie": "Oricine bea din apa aceasta (din putul lui Iacob), va inseta iarasi. Dar cel care va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va inseta in veac, ci apa pe care i-o voi da Eu se va face in el izvor de apa care curge spre viata vesnica" (Ioan 4, 13-14). Aceasta promisiune o va face din nou, in chip solemn, nu in taina unei convorbiri cu cineva socotit ca nefacand parte din poporul ales, ci in fata tuturor iudeilor, in Templu, in ultima zi a sarbatorii corturilor : "Iar in ziua cea din urma - ziua cea mare a praznicului - Iisus a stat intre ei si a strigat, zicand: Daca inseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea... cel care crede in Mine" (Ioan, 7, 37-38).

Apa Botezului

Hristos intrand in apa Iordanului, nu a avut ce sa curete, dimpotriva, a pogorat in apa Duhul care salasluia peste El, aducand apa la starea initiala, de la inceputul lumii. In Taina Botezului exista rugaciuni de sfintire a apei in care urmeaza sa fie botezat catehumenul. Sfintirea acestei ape presupune indepartarea duhurilor necurate ce s-ar salaslui in ea. Preotul cere Tatalui, de trei ori : "Insuti, iubitorule de oameni, imparate, si acum trimite darul Preasfantului si de viata facatorului Tau Duh, Care sfinteste toate, si sfinteste apa aceasta...", adaugand apoi : "si-i da ei harul izbavirii si binecuvantarea Iordanului. Fa-o pe dansa izvor de nestricaciune, dar de sfintenie, dezlegare de pacate...". Dupa ce a fost sfintita apa, cel ce este afundat in cristelnita renaste la o noua viata, in Hristos. Prin scufundarea omului in apa in numele Sfintei Treimi, se produce moartea omului vechi. Moartea noastra in Botez, inseamna sa nu mai traim noua insine, ci exclusiv lui Dumnezeu, caci murind lui Dumnezeu, intram cu adevarat in viata.

OBICEIURI DE BOBOTEAZA

Boboteaza - 6 ianuarie

Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.

In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.

Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila".

Alta data, dupa ce preotul rostea Troparul Botezului si stropea cu agheasma in casa si pe gospodari, era invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita erau asezate, din timp, boabe de porumb - "ca sa stea clostile pe oua" - si busuioc - "ca sa vina petitorii'. Busuiocul acesta era folosit, mai tarziu, in descantecele de dragoste.

In semn de rasplata se dadeau: bucate ("desagarului"), bani (preotului), nuci, mere si covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de canepa. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai.

Boboteaza - sfinitirea apei

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg - unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii.

Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga "Chiraleisa"- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii - si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

Boboteaza - practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice

Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.

In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.

OBICEIURI DE BOBOTEAZA

Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.

Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.

In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, in acea din familie, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

PUTEREA UNEI RUGACIUNI

O femeie imbracata saracacios, cu o privire de om invins, a intrat intr-o zi intr-o bacanie. S-a apropiat de stapanul magazinului intr-un mod foarte umil l-a intrebat daca nu ar putea sa-i dea si ei pe datorie cateva alimente. I-a explicat cu glas usor ca sotul ei era foarte bolnav si ca nu putea munci, si ca aveau si sapte copii, care trebuiau hraniti. Bacanul, a privit-o de sus si i-a cerut sa paraseasca imediat magazinul sau. Avand insa in gand nevoile familiei sale, femeia i-a mai spus: Va rog, domnule, o sa va aduc banii inapoi de indata ce voi putea. Bacanul insa ii spuse ca nu-i poate da pe datorie, pentru ca nu are credit deschis la magazinul sau. Langa tejghea se mai afla inca un client, care a auzit discutia dintre cei doi. Clientul facu cativa pasi inainte si ii spuse bacanului ca o sa acopere el costurile pentru orice are aceasta femeie nevoie pentru familia sa. Bacanul raspunse parca in sila: Ai o lista cu cumparaturile de care ai nevoie? Louise a raspuns: Da, domnule. O.K, spuse bacanul, atunci pune-o pe cantar si eu o sa-ti dau marfa de aceeasi greutate cu lista dumitale. Louise, ezitand o clipa, cu privirea in jos, baga mana in geanta si scoase o bucatica de hartie pe care scrise ceva in graba. Apoi puse cu grija biletelul pe cantar, cu privirea tot aplecata. Ochii bacanului si ai celuilalt client priveau plini de uimire cum cantarul statea inclinat in partea cu hartia. Bacanul, privind la cantar, s-a intors usor catre client si ii spuse mormaind: Nu-mi vine sa cred! Clientul a zambit, iar bacanul a inceput sa tot puna pe cantar alimente. Cantarul tot nu se echilibra, asa incat acesta tot punea pe el alimente, din ce in ce mai multe, pana cand pe cantar nu a mai incaput nimic. Bacanul sedea privind cu dezgust. In fine, smulse bucatica de hartie de pe cantar, si o privi cu mare uimire. Nu era vorba de o lista de cumparaturi, ci era o rugaciune, care spunea asa: "Iubite Doamne, Tu imi cunosti nevoile, asa ca eu le pun in mainile Tale." Bacanul ii dadu femeii alimentele si privea in continuare tacut, inmarmurit. Femeia ii multumi si pleca din magazin. Celalat client ii dadu bacanului o hartie de 50 de dolari si ii spuse: A meritat toti banii! Numai Dumnezeu stie ce greutate are o rugaciune. PUTEREA UNEI RUGACIUNI: Cand veti primi acest mesaj, sa spuneti o rugaciune. Doar atat trebuie sa faceti. Opriti-va chiar acum si spuneti o rugaciune de multumire pentru norocul pe care il aveti in viata. Apoi va rog trimiteti mesajul acesta catre toti prietenii si rudele voastre. Eu cred ca daca trimiteti aceasta marturisire cu o rugaciune cu credinta, veti primi tot ceea ce aveti nevoie ca Domnul sa aduca in viata voastra si a familiei voastre. Asadar, draga inima, increde-te in Dumnezeu pentru a-i vindeca pe cei bolnavi, pentru a-i hrani pe cei infometati, pentru a le da haine si adapost celor ce nu au ceea ce avem noi. Amin.

CELE 10 PORUNCI

1. Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
2. Sa nu-ti faci chip cioplit, nici alta asemanare, nici sa te inchini lor.
3. Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert.
4. Adu-ti aminte de ziua Domnului si o cinsteste.
5. Cinsteste pa tatal tau si pe mama ta, ca bine sa-ti fie si multi ani sa traiesti pe pamant.
6. Sa nu ucizi.
7. Sa nu fii desfranat.
8. Sa nu furi.
9. Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
10. Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau.

INDREPTAR PENTRU SPOVEDANIE

Indreptar de spovedanie sau (Intrebari in scaunul Tainei Sfintei Spovedanii - Marturisirea pacatelor)

Avand in fata aceasta lista de pacate, ne putem face un amanuntit examen de constiinta. Astfel putem descoperi mai ales pacatele ascunse, pe care le-am facut si nu stiam ca sunt pacate sau nu ne-am dat seama ca pacatuim.

Cel mai simplu si mai sigur este sa luati ceva de scris si o hartie si, pe masura ce cititi pacatele, notati pe hartie pe cele pe care le-ati facut. Notati-le nu exact cum sunt in lista, ci cum s-au intamplat in viata dumneavoastra. Sa nu credeti ca le veti tine minte pe toate. Veti avea neplacuta surpriza sa constatati ca la Spovedanie, sub epitrahilul preotului duhovnic, nu va veti mai aminti mare lucru.

Daca veti avea hartia cu dumneavoastra la Spovedanie, veti fi sigur ca astfel nu ramane nimic nemarturisit din cauza uitarii. Totusi nu trebuie prezentate preotului pacatele pe larg cum sunt scrise aici, ci cat mai pe scurt. La acestea foloseste lista de pacate.

Atentie!

La Spovedanie se marturisesc pacatele care s-au mai intamplat de cand v-ati marturisit ultima data si cele care au ramas nemarturisite (fie le-ati uitat, fie nu ati stiut ca sunt pacate si intre timp ati aflat). Pacatele deja marturisite nu se mai repeta. De asemenea nu se povestesc imprejurarile in care s-au petrecut pacatele. Nu au decat foarte rar importanta si aceste povesti nu vor face decat sa consume din timpul de marturisire al altor crestini si sa impovareze pe preotul duhovnic. Eventualele explicatii va vor fi cerute de duhovnic.

De asemenea, daca nu sunteti hotarat (hotarata) sa spuneti tot din diferite motive, mai bine nu va marturisiti, pentru ca nicidecum nu vi se vor ierta cele marturisite, ci se zice chiar ca se vor dubla. De ce ne este rusine de preot sa marturisim pacatele? Oare nu este si el om ca si noi? De ce oare n-am avut aceasta rusine atunci cand am facut pacatul?

Cele mai importante in privinta Spovedaniei sunt conditiile iertarii pacatelor marturisite:

- parerea de rau pentru aceste pacate;

- hotararea de a nu le mai repeta;

- marturisirea sa fie sincera si completa;

- preotul duhovnic sa dea dezlegarea pacatelor;

- implinirea canonului (epitimiei) primit de la duhovnic.

Preotul duhovnic la care ne marturisim se alege. Asa cum cautam pentru bolile noastre cel mai iscusit doctor, tot asa trebuie si pentru pacatele noastre sa cautam cel mai iscusit duhovnic. Nu trebuie sa schimbam duhovnicul decat pentru motive intemeiate (ne-am mutat noi sau s-a mutat preotul, a murit preotul, este stapanit de pacate mari etc.). Cu cat el ne cunoaste mai bine, cu atat ne poate sfatui mai bine.

Trebuie sa spunem lui Dumnezeu, sub epitrahilul preotului:

ˇ cand ne-am spovedit ultima data;

ˇ daca atunci am spus toate pacatele;

ˇ daca am primit vreun canon;

ˇ daca am primit dezlegare la Sfanta Impartasanie.

---

Indreptar pentru spovedanie ( Lista de pacate)

1. Am deznadajduit in ajutorul si mila lui Dumnezeu.

2. Am zis ca nu ma mai iarta Dumnezeu, ca sunt prea pacatos(pacatoasa) si tot in iad voi merge.

3. Am zis: daca vrea Dumnezeu ma mantuieste, daca nu, nu.

4. Am zis ca nu-mi ajuta Dumnezeu, ca m-a uitat Dumnezeu.

5. Am crezut sau am zis ca nu exista Dumnezeu, rai, iad. Am indoiala ca exista Dumnezeu, rai, iad etc., pentru ca nu le-am vazut.

6. Am socotit Sf. Scriptura mincinoasa. Nu cred in anumite minuni, intamplari povestite in Sf. Scriptura.

7. Nu suport sa se vorbeasca despre Dumnezeu.

8. Am avut prea mare incredere in mila lui Dumnezeu zicand: oricat as pacatui, ma iarta Dumnezeu, ca El e bun.

9. Am avut gand de sinucidere.

10. Am fumat. M-am drogat (fumatul si drogurile sunt sinucidere). Am vandut tigari si/sau droguri.

11. Am injurat. Si de cele sfinte am zis (Grijanie, Biserica, icoana, candela, Dumnezeu, Hristos, tamaie, morti etc.)

12. N-am platit lucratorii. Nu le-am dat cat trebuia, cat m-am impacat cu ei. Nu i-am platit la timp. Am cumparat ceva si n-am platit.

13. Am asuprit pe slugi, pe saraci, pe orfani, pe vaduve, pe neputinciosi. I-am batjocorit.

14. Mi-am dorit moartea la necaz.

15. Am ucis oameni, cu voie sau fara voie. Poate din si din cauza mea, a murit cineva.

16. Am cartit la Dumnezeu la necazuri ca prea mi-e greu, ca de ce am pierdut tocmai eu, ca de ce sunt prigonit eu si pacatosii traiesc bine, ca nu-i bine, sau ca e prea e frig, cald, prea ploua etc., in loc sa am rabdare.

17. Am zis zau, sa mor eu, sa n-am parte de, sa chiorasc, etc.

18. Am fost nemultumit(a) cu starea mea (mai bine era asa decat asa).

19. Am jurat stramb. Am jurat ca voi face ceva rau.

20. Am blestemat. Si pe mine insumi (insami) m-am blestemat.

21. Am fost fatarnic(a), prefacut(a), lingusitor(oare), viclean(a).

22. Am vorbit cu mai multe intelesuri.

23. Am purtat vorba de colo-colo.

24. Am pagubit sufleteste si trupeste pe aproapele meu.

25. Am impiedicat pe aproapele meu sa dobandeasca ceva bun, din invidie si rautate.

26. Am clevetit, discutat, barfit, tinut contul altuia. Am clevetit pe parinti, pe preoti.

27. Am stricat numele bun al cuiva, barfindu-l si discutandu-l.

28. N-am inlaturat raul pe care l-am vazut venind peste aproapele meu pe cat mi-a stat in putinta.

29. Am imprumutat cu camata (dobanda) la persoane fizice.

30. Fiind scumpaci, am vandut cu pret prea mare.

31. Am fost la vrajitoare, ghicitoare, spiritism. Am facut farmece cuiva.

32. Stiu sa descant de rau. Stiu sa fac farmece.

33. Am trecut pe cei vii pe pomelnic la morti, ca sa le fie rau. Am " intors lumanarile " pentru raul dusmanilor.

34. Am purtat ata rosie sa nu ma deochi, am uns toate cu usturoi la Sf. Andrei, am purtat pelin la Rusalii, am purtat diferite obiecte de la vrajitoare date " ca sa nu se mai prinda farmecele de mine " , am facut focuri si am sarit peste ele si alte obiceiuri dracesti. Mi-am cautat norocul in zodii, cu papagalul.

35. Am crezut ca sufletul, dupa ce iese din om, trece in diferite animale (reincarnare).

36. Am batjocorit, lovit, batut pe cineva. Pe parinti, pe preoti.

37. Am judecat pe altii ce fac, ce zic, de ce sunt asa si nu altfel etc.

38. Am presupus, banuit pe altii.

39. Am fost iscoditor (iscoditoare).

40. Am luat ceea ce se cuvenea altuia.

41. Am pacalit, inselat pe cineva. Am vandut marfa rea ca marfa buna.

42. Am nedreptatit pe cineva.

43. Am imprumutat ceva si n-am dat inapoi.

44. Am ascuns in casa mea lucruri straine.

45. Am gasit lucruri straine si, stiind ale cui sunt, nu le-am dat inapoi.

46. Am furat ceva. De la stat (averea publica), sau de la om? De la biserica? De la straini sau de la parinti, de la rude? Pacatul acesta nu se iarta pana nu inapoiem lucrurile. Daca nu mai putem � sa facem milostenie.

47. Am mutat hotarul ca sa iau din terenul vecinului.

48. Am ascuns furtisagul altuia. Am in casa vreun lucru de furat.

49. Am vandut sau am cumparat lucruri despre care banuiam sau stiam ca sunt de furat.

50. Am adunat bani cu acte false si cu viclesug.

51. N-am intors paguba facuta aproapelui, chiar si fara voie.

52. Din rautate, am stricat avere straina (semanaturi, pomi, masina etc.).

53. Am inselat statul, depunand declaratii de venit false.

54. Am mostenit cu buna stiinta avere agonisita prin pacate. N-am facut milostenie multa din ea.

55. Am dat sau am luat spaga (mita).

56. Am castigat bani prin metode necinstite.

57. M-am lacomit la avere, zgarcindu-ma la milostenie.

58. Sunt necumpatat(a) in cheltuieli. Dau bani pe lucruri de lux, care nu sunt strict necesare.

59. N-am ajutat biserica si pe saraci dupa putere.

60. Daca mi-au venit in gand pacate, m-am indulcit gandindu-ma la ele, in loc sa le alung imediat.

61. Am cautat momentul potrivit pentru a face un pacat (exemplu: hotul care cauta sa fure, curvarul care cauta femeie, etc.).

62. Am parat pe cineva cu scopul de a-i face rau.

63. Am mintit impotriva cuiva cu scopul de a-i face rau (marturie mincinoasa impotriva aproapelui).

64. Am maniat sau am scarbit pe cineva cu vorbe sau fapte urate. L-am facut sa ma urasca.

65. Port ura pe cineva. Tin minte raul. As vrea sa ma razbun. M-am bucurat de raul altuia.

66. Doresc raul cuiva. Doresc altora boala, necazuri, moarte, etc.

67. In timpul rugaciunii m-am gandit la altceva.

68. Am vorbit in timpul slujbei. M-am foit, m-am miscat de colo-colo prin biserica.

69. Nu mi-a fost gandul la slujba. M-am uitat ce fac altii, cu ce sunt imbracati.

70. Am mancat, am baut ceva pe ascuns.

71. M-am lacomit la mancare. Am mancat cu nesat.

72. M-am ametit la cap cu bauturi alcoolice. M-am imbatat. Am si varsat dupa aceea.

73. Am vrut sa fiu deasupra tuturor cu ceva anume daca nu cu totul.

74. Am facut din saracia sau din bogatia mea un motiv de lauda.

75. M-am mandrit, m-am falit, m-am trufit, m-am dat mare, m-am ingamfat, m-am infumurat. M-am mandrit cu copiii mei.

76. M-am laudat. Am o parere buna despre mine. Ma cred a fi cineva in comparatie cu altii. Nu mai e nimeni ca mine.

77. Imi place sa ma laude altii. Cand fac o fapta buna, astept laude de la altii si nu plata de la Dumnezeu.

78. Am incredere mare in mine, in loc sa am in Dumnezeu.

79. M-am crezut mai bun(a), mai credincios(oasa) ca altii, socotindu-i pe ei mai rai, prosti, necredinciosi, etc.

80. Am ras de pacatele si defectele altora. Si de faptele lor bune am ras.

81. Am laudat pacatele altora.

82. M-am lenevit a face rugaciune in fiecare dimineata, seara, la fiecare masa.

83. Am mancat de dulce in vreo zi de miercuri sau vineri.

84. N-am tinut cele 4 posturi de peste an.

85. Am tinut post negru sambata si duminica.

86. Am zis: mai pacat este sa poftesti mancarea de dulce, decat sa o mananci.

87. Am postit cand Biserica dezlega, exemplu miercuri si vineri cand era harti sau sambata si duminica cand se manca peste, socotind ca nu sunt bune aceste randuieli.

88. N-am pastrat curatie cu sotul (sotia): miercuri, vineri, sambata, duminica, luni; in cele 4 posturi de peste an; in timpul sarcinii si al ciclului lunar; 40 de zile dupa nastere.

89. N-am pastrat curatie cu sotul (sotia) cu acordul lui (ei), ci fara, incat putea sa cada in pacatul preacurviei.

90. Am luat pastile anticonceptionale, am folosit spermicide, ca sa nu fac copii.

91. Am facut pacatul onaniei ca sa nu fac copii, adica: am folosit prezervativ sau am varsat samanta afara ca barbat, iar ca femeie am folosit diafragma.

92. Am facut avort. Ca barbat, am dat voie sotiei sa faca avort.

93. Am folosit sterilet ca sa nu fac copii (steriletul provoaca avort).

94. M-am impreunat cu sotul (sotia) de mai multe ori in 24 de ore.

95. M-am impreunat cu sotul (sotia) in diferite pozitii,ca animalele.

96. M-am impreunat cu sotul (sotia) in vazul sau auzul copiilor mei, crezand ca sunt mici si nu stiu.

97. Am curvit. Am preacurvit.

98. Am ganduri de desfranare cu persoane de sex opus sau de acelasi sex. Cand imi

vin aceste ganduri, nu le departez, ci ma indulcesc cu ele, desi n-as vrea sa fac

pacatul.

99. Am preacurvit cu ruda, fin, nas, var, frate, fiu, fiica, nepot.

100. Am gandit sa preacurvesc sau chiar am preacurvit cu preot, preoteasa, calugar,

calugarita.

101. Am pipait alt trup pentru a simti si provoca placeri de desfrau.

102. Am trait necununat(a), adica in concubinaj.

103. M-am casatorit cu alta femeie, nefiind divortat de prima.

104. M-am culcat cu femeia mea dupa ce am divortat de ea.

105. M-am casatorit cu rudenie de sange, de cuscrie (nu se poate decat de la gradul al 8-lea in sus, altfel e pacatul amestecarii de sange).

106. Ca nas (nasa), m-am casatorit cu fina (finul) sau am dat voie copiilor mei sa se casatoreasca cu copiii finilor mei.

107. Mi s-au facut mai mult de trei cununii in biserica( cununia a 4-a este pacat).

108. Am facut pacatul malahiei singur(a) (adica atunci cand o persoana isi provoaca placere singura, masturbare). Acest pacat se numeste curvia cu diavolul.

109. Am facut pacatul malahiei cu alta persoana, unul la altul. Eu cu altul, altul cu mine, cu femeie, barbat cu barbat, femeie cu femeie, cu copii.

110. Am facut pacatul sodomiei (barbat cu barbat, femeie cu femeie).

111. Am facut pacatul gomoriei (prostii cu gura, sex oral).

112. Am preacurvit cu animale, pasari (zoofilie), cu copii (pedofilie)

113. Am privit filme, poze cu prostii. Am in casa poze, statui cu prostii.

114. Am vorbit prostii.

115. Am privit cu placere cum se impreunau animalele.

116. Am fost invidios (invidioasa). Mi-a parut rau de binele altuia. Imi pare rau ca altul are si eu nu. Invidia este aceeasi cu zavistia si pizma.

117. M-am lacomit la munca. Am muncit peste puteri, incat poate chiar m-am si imbolnavit.

118. Am mintit. Am obiceiul sa mint mereu.

119. Imi place sa " infloresc " lucrurile si povestile.

120. Am dracuit. Am dat naibii. Si pe mine insumi m-am dat dracului. Am zis: " sa fiu al naibii " , " sa ma ia " .

121. Am muncit in duminici si sarbatori.

122. Am lipsit de la biserica in duminici si sarbatori. In timpul slujbei nu m-am rugat, ci am dormit ori m-am ocupat cu lucruri desarte, am fost la targ etc.

123. Daca am fost la biserica, n-am dat pomelnic si n-am aprins lumanari.

124. Am stat in fata la toti in biserica. I-am dat la o parte pe altii, zicandu-le ca stau pe locul meu.

125. Am adus daruri, jertfe si donatii la biserica din ce era mai rau.

126. Am ucis animal, pasare. Le-am chinuit, batjocorit, le-am impovarat peste puteri, le-am lasat sa moara desi puteam sa le salvez.

127. Am mancat eu sau am pus altora in mancare spurcaciune (animal netaiat, carne de om, jertfe satanicesti, necuratie etc.)

128. Am sfatuit si invatat pe altii sa faca pacate.

129. Am fost la petreceri destrabalate. In posturi, miercurea, vinerea, in duminici si sarbatori.

130. Cred in superstitii: caldare goala, sa nu ma intorc ca-mi merge rau, daca intalnesc preot imi merge rau etc.

131. N-am multumit lui Dumnezeu pentru binefaceri.

132. Am facut glume, bancuri cu si despre cele sfinte.

133. M-am machiat, rujat, vopsit la par, am dat unghiile cu oja etc. Am purtat cercei, margele, inele, coliere, bratari, pantofi cu toc. Mi-am facut parul.

134. Ca femeie, am purtat pantaloni sau fusta scurta, n-am purtat capul acoperit, am mers sau am vorbit, ca sa atrag barbatii.

135. Am scuipat sau am vomitat in ziua in care m-am impartasit.

136. M-am maniat si nu mi-a trecut indata, ci am tinut manie.

137. Am ambitie, incapatanare, obraznicie, nerusinare, iubire de sine.

138. Am fagaduit ceva si n-am implinit. N-am tinut invoiala, promisiunea.

139. N-am tamaiat si stropit casa cu agheasma cel putin o data pe luna.

140. N-am iertat pe cei ce mi-au cerut iertare.

141. Nu mi-am cerut iertare pentru a departa orice vrajba, chiar daca n-am fost vinovat(a).

142. N-am aprins candela la rugaciune, in duminici si sarbatori.

143. N-am facut semnul crucii cum trebuie, drept.

144. N-am facut cruce cand am trecut pe langa biserica.

145. Am mers la mai multi preoti si am zis la unul unele pacate, la altul altele.

146. Din pricina rusinii sau a altor motive, am ascuns cu buna stiinta la Spovedanie unele pacate. M-am si impartasit dupa aceea.

147. M-am impartasit la un preot, fiind legat de altul.

148. Ca femeie, m-am atins de lucruri sfinte din biserica, atunci cand am avut ciclu.

149. Am venit tarziu la biserica. Am plecat inainte de sfarsitul slujbei fa ra motive intemeiate. Am facut din acestea o regula.

150. N-am crescut copiii si finii in frica de Dumnezeu. Nu i-am invatat poruncile lui Dumnezeu. I-am invatat la rau, contribuind la uciderea lor sufleteasca.

151. Nu mi-am pedepsit copiii cand i-am vazut ca persista in greseli.

152. Nu am ascultat de parinti atunci cand m-au invatat de bine.

153. Nu mi-am iubit la fel toti copiii. Am fost partinitor (partinitoare) cu unul sau mai multi din copiii mei.

154. Am amanat Spovedania. Am zis sa pacatuiesc, ca mai e timp sa fac pocainta si sa ma spovedesc.

155. N-am facut canonul pe care l-am primit dupa Spovedanie.

156. M-am impartasit dupa ce am avut necuratie in vis.

157. Ca femeie, m-am impartasit cand aveam ciclu.

158. Ca femeie, n-am facut molitfele la o zi, 8 zile si 40 de zile dupa nastere. Am intrat in biserica inainte de a trece 40 zile. Am citit molitfa inainte de a trece cele 40 de zile.

159. Am pierdut sarcina fara voia mea. Daca mi s-a intamplat asa, n-am venit la preot sa-mi citeasca rugaciunea speciala.

160. Am inabusit copilul langa mine, botezat sau nebotezat.

161. Din neglijenta mea, mi-au murit copiii.

162. Am lasat sa-mi moara copilul nebotezat.

163. Am abandonat copiii vii pe drumuri, in orfelinate.

164. Am mustrat prea aspru. Am cicalit. Am stat cu gura si am fost prea bagacios (bagacioasa) pe altcineva.

165. Am lasat nefacuta sfestanie in casa mai mult de un an de zile.

166. Am facut jocuri si rasete la priveghiurile de morti.

167. Nu mi-am facut datoria fata de rudele moarte. Nu le-am facut tot ce trebuia.

168. N-am ingrijit mormintele. M-am zgarcit sa platesc sarindare, slujbe pentru sufletele celor adormiti.

169. Am jelit mortii. Am pus bani pe crucea lor de pe piept sau in mana. Am dat lucruri peste groapa lor. Am spart ceva cand a fost scos mortul din casa.

170. Am in casa, am citit carti sectare. Am fost la adunari de sectanti, i-am primit in casa.

171. Am ucis oameni, cu voie sau fara voie. Poate din si din cauza mea, a murit cineva.

172. M-am casatorit cu evreu, turc, catolic, sectant etc.

173. Am dat anafora pe jos.

174. Cred in vise. Ceea ce fac a doua zi este in functie de cele ce visez.

175. Am cantat si am ascultat cantece lumesti si sectare.

176. Am jucat si am mers la discoteci si alte petreceri anormale.

177. Am facut nunti si petreceri cu mancare de dulce si cu muzica in post.

178. Am smintit si l-am facut sa pacatuiasca pe aproapele meu cand a auzit ce zic si a vazut ce fac (astfel sunt raspunzator in fata lui Dumnezeu pentru pacatul aproapelui meu).

179. M-am mascat.

180. N-am platit contributia la Sfanta Biserica.

181. Am ascultat discutiile altora, desi nu-mi folosea si ii deranjam.

182. Am intrat in Sfantul Altar.

183. Am mostenire si n-am ingrijit pe cei care mi-au dat-o.

184. Nu mi-am cautat sanatatea dupa datorie.

185. Am luat anafora si agheasma, desi mancasem sau bausem apa dupa miezul noptii.

186. Am ravna nesocotita, habotnicie( post mult incat poate m-am si imbolnavit, milostenie fara socoteala incat sufera cei din casa etc.).

187. Nu m-am rugat totdeauna cu fata catre rasarit.

188. Am dat importanta mai mare celor trupesti decat celor sufletesti.

189. In loc de a ma impaca cu aproapele, l-am tras la judecata.

190. Nu mi-am iubit sotul (sotia) ca pe mine insumi. Din pricina mea a facut pacate.

191. Am facut diferite pariuri diavolesti, prin care multi si-au pierdut sanatatea si viata.

192. N-am sfatuit pe cel care avea nevoie de sfat. N-am invatat pe cel nepriceput.

193. Am dat de pomana mancare de dulce in zile de post.